Anxietatea și atacul de panică sunt probleme de sănătate mentală care afectează milioane de oameni din întreaga lume. În acest articol, vom explora ce sunt anxietatea și atacul de panică, ce le provoacă și cum pot fi tratate eficient.
Ce este anxietatea?
Tulburarea anxioasa este cea mai frecventa dintre tulburarile psihice; femeile fiind mai afectate, de aceasta tulburare, decat barbatii.
Persoana simte o teama interioara, o neliniste, sentimentul unui pericol iminent, dar fara a-l putea defini. Este o teama “fara obiect”, aparent fara o cauza anume.
Clasificarea tipurilor de anxietate
Exista mai multe tipuri de anxietate, avand cauze diferite: agorafobia, anxietatea aparuta in urma unei boli, anxietatea din cauza consumului de droguri, anxietatea de separare, anxietatea de stres post traumatic, tulburarea obsesiv compulsiva etc.
Se estimeaza ca peste 10% din populatia globala este afectata de anxietate.
Totusi, nu se stie cu exactitate care este procentajul celor care sufera de tulburarea anxioasa, intrucat nu toti cei suferinzi se adreseaza clinicilor medicale pentru tratament sau psihologilor pentru psihoterapie. Unii pur si simplu nu stiu ca ceea ce au ei se numeste anxietate, iar atunci cand este foarte intensa ca traire, se numeste atac de panica.
Tulburarea anxioasa se poate asocia cu depresia constituind tulburarea depresiv-anxioasa.
Ce este atacul de panica?
Tulburarea de panica sau “atacul de panica” se aseamana foarte mult cu atacul de cord si se caracterizeaza prin aparitia brusca, neasteptata si foarte intensa a sentimentului de frica, acesta fiind acompaniat de manifestari in plan somatic (corporal) si psihologic. De aceea, de multe ori, persoana se duce la cardiolog pentru a face un E.K.G. si nu apeleaza la un psiholog, cum ar fi firesc.
Durata unui atac de panica este de la cateva secunde pana la cateva minute, dupa care poate inceta sau poate scadea in intensitate si reaparea. Frecventa atacurilor de panica variaza de la cateva pe zi, la cateva pe luna.
Simptomatologia atacului de panica
DSM-5, 2016 – Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale – considera ca simptomele atacului de panica sunt:
- Palpitatii, batai puternice ale inimii sau puls accelerat;
- Transpiratii;
- Tremur al intregului corp;
- Senzatia de lipsa de aer sau de sufocare;
- Senzatia de a se innabusi;
- Durere sau disconfort toracic;
- Diaree si nevoie de urinare frecventa;
- Greata sau disconfort abdominal;
- Senzatia de ameteala, de instabilitae sau lesin;
- Derealizare sau depersonalizare;
- Teama de a nu-si pierde controlul sau de a nu innebuni;
- Teama ca va muri;
- Parestezii (senzatii de amorteala sau de intepaturi);
- Valuri de frig sau de caldura.
In timpul unui atac de panica persoana poate avea sentimentul ca va innebuni sau ca va face ceva necugetat.
Ce este foarte important de stiut este ca in atacul de panica nu se innebuneste , nu se moare si ca mai devreme sau mai tarziu va trece. E adevarat ca un atac de panica te epuizeaza energetic si uneori iti trebuie cateva zile ca sa-ti revii.
Dupa un atac de panica, persoana va avea temerea ca va urma un alt atac de panica si aceasta asteptare nu face decat sa duca la aparitia unui nou atac de panica.
Anxietatea are si un efect pozitiv atunci cand nu depaseste anumite limite, ea avand rolul de a semnala un pericol si de a-l pune pe individ in situatia de lupta sau fuga.
Cauzele anxietatii
Factorii genetici, bolile somatice, stari de insecuritate din copilarie (abuz sexual si emotional, parinti autoritari, violenti, alcoolici), consumul de droguri, sevrajul in alcoolism, imigrarea -sunt doar cativa factori ai declansarii unei tulburari anxioase.
Aparent, atacul de panica nu are nicio cauza, dar daca sondezi mai profund, vei descoperi anumite motive -stari nevindecate din trecut si care se reactualizeaza inconstient in anumite situatii de viata.
Tratamentul anxietatii
In general sunt doua modalitati de tratament : terapia medicamentoasa bazata pe anxiolitice si antidepresive, si psihoterapia. Ele nu se exclud una pe cealalta, dimpotriva, asocierea lor este mult mai eficienta decat doar tratamentul medicamentos. Cercetarile arata ca, rata recaderilor, este mai mare daca persoana nu urmeaza si psihoterapie in timp ce recurge la medicamente psihiatrice.
Tratamentul bazat pe medicatie psihiatrica are efecte secundare si in timp poate crea dependenta, de exemplu, anxioliticele care au ca substanta activa benzodiazepinele (xanax, anxiar, diazepam, bromazepam…). Daca se administreaza pe termen scurt pot avea efecte pozitive. In general, anxioliticele, se asociaza cu medicamente antidepresive si se prescriu cateva saptamani pana isi face efectul tratamentul antidepresiv.
Tratamentul medicamentos reduce intensitatea simptomelor si poate duce la disparitia acestora, dar exista posibilitatea recaderilor la oprirea tratamentului, daca contextul situational este in continuare nefavorabil sau daca conflictul psihic nu a fost descoperit, elaborat si depasit. Nici un tratament medicamentos nu te poate ajuta sa te descoperi pe tine, sa intelegi mai bine ce ti se intampla, in schimb psihoterapia psihanalitica, da.
Psihoterapia psihanalitica este o psihoterapie de lunga durata care produce efecte inca din primele sedinte si duce in timp nu doar la disparitia anumitor simptome in plan psihic sau somatic, si la disparitia atacurilor de panica, dar duce si la restructurarea personalitatii, in sensul construirii unei personalitati puternice, echilibrate, armonioase, capabila sa faca fata provocarilor vietii.